două sute şaptezeci şi nouă

Să vă mai zic de Paris. Mi-a rămas impresia că malurile Senei nu sunt niciodată pustii - cel puţin în zona turistică. De dimineaţa până noaptea târziu poti vedea cupluri sau grupuri grupuleţe de oameni care iau masa, se plimbă sau pur şi simplu povestesc pe cheiul Senei sau pe Île de la Cité. Am mai pus zilele trecute poze cu astfel de ipostaze, şi mai avem cât de o mini expoziţie. Oricum, ce mi-a plăcut mie cel mai mult au fost cei care stăteau la picnic nu cu sandwich-uri şi sticle de plastic ci cu "platou" de brânzeturi sau salate preparate pe loc, vin sau şampanie şi pahare (chiar şi de sticlă!). Îmi face şi mie poftă de-un picnic într-un parc bucureştean...


Până una alta, azi avem un cuplu de îndrăgostiţi pe acelaşi mal al Senei, şi un detaliu dintr-o clădire.