Thursday 11 November 2010

Ştiri de ultimă oră

După cum vă promiteam, am revenit pe meleaguri internetice. Deocamdată timid, cu două poze şi un nou blog. Nu ştim încă ce va fi pe-acolo, dar dacă ne vizitaţi, vom descoperi împreună. Anul nostru de poze va rămâne deocamdată neatins, ca aducere aminte. Iar pentru a ne vedea creaţiile mai recente, vă aşteptăm la

http://irina-radu-photos.blogspot.com

La bună vedere!

Tuesday 14 September 2010

365 [ultima!]

Iată că am ajuns şi la ultima poză din anul nostru fotografic! A fost frumos, ne-a motivat nu doar să ieşim din casă cu aparatele la gât mai des ci şi să ne (re)evaluăm arhivele fotografice, şi - eu consider că - ne-a ajutat să progresăm în ale fotografiatului! Şi chiar dacă la început ni se părea un proiect gigantic, iată că de bine de rău l-am dovedit, şi chiar ne-a luat puţin prin surprindere împlinirea anului!

Celor care ne-aţi urmărit pe parcursul anului, vă mulţumim, şi mulţumim şi pentru comentariile şi încurajările de pe parcurs! Să ştiţi că ne-au fost folositoare şi ne-am bucurat de ele de fiecare dată!

Iată ultimele noastre poze din proiectul 2 x 365:




Se pare că atunci când ne-am gândit ce ar fi mai potrivit pentru încheiere, amândoi ne-am hotărât la alb-negru (care are aşa o dimensiune mai în afara timpului) şi la ceasuri (căci ele sunt strâns legate de noţiunea de timp şi măsurarea lui). Deci avem ceasuri, alb-negru, ceva iz străvechi şi timp. Acceptabil pentru final de an, aş spune.

Dar să nu devenim prea melancolici, căci mai avem şi alte planuri. Pentru acest blog (şi mai ales pentru noi!), urmează o scurtă pauză de tragere a sufletului, dar am vrea să revenim cu alte proiecte. Una dintre idei este să alegem din când în când fotografii de la viitoarele ieşiri şi să vă spunem şi povestea lor puţin (unde au fost făcute, cum am ajuns acolo, ce e fain de văzut, etc). Eventual putem să povestim şi despre cum au fost făcute, motivaţia pentru care am ales să le arătăm lumii... Ne mai gândim! Mai aveam alte idei cu poze pe o temă dată, sau pur şi simplu poze postate ca până acum, doar că nu chiar în fiecare zi. Nu ştim încă, mai rumegăm ideile... Dar dacă aveţi sugestii, vă rugăm să ni le transmiteţi - ar fi chiar de mare ajutor!

Iar dacă vă plictisiţi cât ne aşteptaţi, puteţi să răsfoiţi arhivele - vedeţi de unde am plecat şi unde am ajuns - sau să alegeţi una din categorii şi să priviţi pozele de acolo. Dacă aveţi chef, trimiteţi-ne un top 5 al pozelor de pe blog. Aş fi chiar curioasă să văd care sunt cele mai apreciate de "public".

Încă o dată, vă mulţumim că aţi trecut pe la noi şi sperăm să ne revedem curând!

Cu drag,
Irina şi Radu

Friday 10 September 2010

trei sute şaizeci şi unu

Am intrat în ultimele 5...

Ca şi badea de mai jos, stăm şi cugetăm ce să facem după proiectul ăsta, dacă să mai facem ceva; şi, ca în bancul binecunoscut, şi noi mai mult stăm decât cugetăm, deci ce-o să iasă... habar n-avem :)


Să mai bag un clişeu că pozele astea-s ca ultimul solo?

Wednesday 8 September 2010

Tuesday 7 September 2010

trei sute cincizeci şi opt

Gata cu restanţele! Staţi pe-aproape pentru ultimele 7 fotografii ale anului nostru! Să începem o numărătoare inversă?


trei sute cincizeci şi şapte

În a doua zi de tabără (după ce a mai stat ploaia), am urcat pe Piatra Secuiului, masivul la poalele căruia sălăşluieşte Rîmetea. Cică ar avea o înălţime de 1171 m, dar cred că pe ultimii 10 nu i-am mai urcat :) Oricum, au fost suficienţi şi cei urcaţi, ne-au obosit destul de tare... deh, lipsa antrenamentului îşi spune cuvântul. Sau poate kilogramele de echipament fotografic pe care le-am kilometrat pe munte-n sus şi-n jos să fi avut şi ele un efect?


De sus, am văzut satul şi ogoarele oamenilor:




trei sute cincizeci şi şase

căpiţe şi alte plante... şi ultimele flori de vară, din păcate.


trei sute cincizeci şi cinci

de-ale omului


de-ale naturii

trei sute cincizeci şi patru

Iar ne-am potrivit - pozele ce urmează sunt făcute în acelaşi loc: moara de apă din satul Rîmetea. Printre casele mici şi cochete, stă ascunsă această micuţă moară. După ce am întors-o pe toate părţile (fotografic vorbind) de afară, am aflat ulterior că se putea vizita şi interiorul. Eh, va rămâne pentru următoarea vizită în zonă... oricum, e bine să ai motive să revii  într-un loc, nu?



353

departe


aproape


tot din Apuseni.

trei sute cincizeci şi doi

Prima zi de aventură, am ajuns în satul Rîmetea - unul dintre cele mai frumoase şi îngrijite sate pe care le-am văzut la noi! Toate casele arătau cam aşa:


... sau chiar mai bine! Dar nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt, sper să mai apară pe-aici poze de prin sat. Deocamdată, priviţi un copăcel local - compoziţie verde în verde - care mie îmi place. Vouă?

trei sute cincizeci şi unu

Ei bine, acum ne apropiem de începutul aventurii noastre... în ziua în care n-am pus pozele astea pe net, eram la Cluj şi ne stresam să cumpărăm din echipamentul de munte ce ne lipsea... gen pantaloni, frontală, tricouri, cuţit, etc... o mini-aventură doar procurarea lor!

A! Şi s-a anunţat ploaie...


... dar noi ne rugam de cer senin!

350

Astea două n-aş putea zice că au puncte comune, dar puteţi să vă gândiţi la "ce-a vrut să spună autorul", dacă aveţi chef...



trei sute patruzeci şi nouă

Ca să schimbăm registrul, două mai abstracte:



trei sute patruzeci şi opt

Cu pozele de mai jos încheiem seria răsăriturilor - puteţi răsufla uşuraţi! De fapt, ambele poze surprind momente la scurt timp după răsărit, doar că în colţuri total diferite de ţară. Ce răsărit preferaţi: mare sau munte?


trei sute patruzeci şi şapte

Param pam pam! Am fost în concediu, dacă vă întrebaţi unde am dispărut din nou... Se pare că vara asta am reuşit să vizităm toate locurile care n-au auzit de semnal la telefonul mobil din ţară! După Cheia şi Bertea (judeţul Prahova), acum am fost la Rîmetea, în Alba. Dar, vă rugăm, dacă mai ştiţi vreunul daţi un semn, şi îl vom vizita cu prima ocazie! :)

Oricum, ieşirea asta a fost mult mai interesantă şi aventuroasă - 5 zile de dormit în cort, fără apă curentă, curent electric şi semnal sună bine, nu? În fine, am făcut poze destule (chiar prea multe!), rămâne să vedem câte sunt reuşite...

Şi până una-alta, ne achităm restanţele şi ne pregătim de ultimele zile de blog.

Pentru început, nişte ciocănele de lemn, pentru bătut toaca, şi un răsărit cu spectator:


Wednesday 25 August 2010

trei sute patruzeci şi cinci

Avertisment: începe seria de poze de la răsărit(uri)! Cât rezistaţi?